web counterweb counter

ceas Poljot model deosebit, Breguet dial, mecanism 2614.2H (rezervat dl. C.G. !)

Ceasul Poljot prezentat aici este echipat cu un mecanism Poljot 2614. 2H, cu secundar central şi calendar. Are diametrul de 38 mm şi distanţa între anse de 18 mm, iar diametrul maşinii este de 26 mm şi grosimea de 4,3 mm. Ceasul este dotat cu 17 rubine şi balansier lis cu o frecvenţă de 21.600 de bătăi pe oră. Balansierul este prevăzut cu amortizoare Poljot-Kirova. Arcul motor cu spirală dublă Cornu asigura o autonomie impresionantă de 47 de ore ! Capacul are ştanţată seria 156227. Cadranul în stare perfectă este pus în valoare de indecşii orari cu cifre aurii stil Breguet şi de indicatoarele aurii. Un ceas deosebit de elegant, cu o prezenţă notabilă la încheietura mîinii !

 

Marca Poljot (“zbor”, în limba rusă), este una din cele mai cunoscute din gama industriei orologere sovietice. A fost fondată în 1930 din ordinul lui Stalin, sub numele „Prima Fabrică de Ceasuri a Statului” şi s-a bazat pe aportul tehnic creat prin cumpărarea de către URSS a două firme falimentare din S.U.A., Ansonia Clock Company şi Dueber-Hampton. O perioadă a purtat şi numele de „Kirova” după un fruntaş al revoluţiei bolşevice, iar după război a fost readusă în Moscova şi s-a adoptat numele de „Prima Fabrică de Ceasuri Moscova”. Consacrarea ei s-a produs cînd Iuri Gagarin, cu ocazia primului zbor uman în spaţiul cosmic, a purtat la mînă un ceas „Sturmanskie” (Navigator), un produs de serie al acestei fabrici pentru aviatorii sovietici şi nu o comandă specială dedicată evenimentului. Succesul misiunii a determinat şi stabilirea definitivă a numelui fabricii „Poljot” în 1964. De notat că în 1965 s-a înregistrat încă un succes cosmic, odată cu zborul lui Alexei Leonov – primul om care a ieşit în spaţiul cosmic din cabina sa şi care a purtat un ceas cronograf „Strela” (Săgeata), tot produs de serie al acestei fabrici. În anii ’70 cronograful Strela a fost înlocuit cu o variantă sovietică a celebrului Valjoux 7734, respectiv Poljot 3133, care a înregistrat cea mai îndelungată funcţionare a unui ceas în spaţiul cosmic, fiind purtat de Valery Poliakov în timpul misiunii de 240 de zile la bordul staţiei Mir, în 1988. Din anul 2000 firma a trecut în proprietate particulară şi a revenit în forţă pe piaţă, cu ceasuri de lux competitive.

 

Ceasul este într-o stare tehnică şi estetică excelentă. Provine din colecţia personală, unde a stat ani buni, iar revizia a fost făcută recent. Piesa se livrează cu cureaua de prezentare, iar transportul cade in sarcina cumpărătorului. Pentru acest ceas puteţi alege o frumoasă curea din piele autentică de struţ, rechin, şarpe, capră sau viţel (găsiţi curele pentru ceas la secţiunea „curele piele”), 100% handmade. Alte accesorii pentru ceasuri găsiţi la secţiunile „perniţe” şi „cutii”.

 

Atenţie: feriţi ceasul de lovituri sau şocuri mecanice puternice. Deşi are un mecanism solid cu amortizoare la balansier, este totuşi doar un ceas ! Feriţi ceasul de apă şi atmosfere umede, acide. Chiar dacă are garnituri de etanşare, în timp acestea slăbesc cîte puţin. Evitaţi apropierea de cîmpuri (electro)magnetice intense. Spirala balansierului este sensibilă, putînd rămîne cu un slab magnetism care îi perturbă funcţionarea. Periodic, la 3-4-5 ani, e bine să-i faceţi o nouă revizie la ceasornicar. Chiar şi cel mai bun ulei se degradează în timpul unei funcţionări mecanice îndelungate.


Leave a Reply