web counterweb counter

Rezistenţa la apă

Majoritatea ceasurilor prezintă un marcaj pe carcasă sau cadran, privind rezistenţa la apă. Acest marcaj poate fi exprimat în metri (m), atmosfere (atm) sau bari (bar), astfel:

30 m = 3 atm (sau bar)

50 m = 5 atm (sau bar)

100 m =10 atm (sau bar)

200 m =20 atm (sau bar)

Ceasurile marcate “diving” sînt special construite pentru scufundări. În unele cazuri nu este scris “water resistant”, ci apar numai iniţialele W.R. Din punct de vedere al producătorilor, marcajele de pe ceasuri se “traduc” astfel:

– fără marcaj: udaţi ceasul pe riscul propriu

– water resistant (fără indicaţie în metri): nu este recomandat a fi udat

– water resistant 30 m: ceasul rezistă la stropiri întîmplătoare, ploaie, spălat pe mîini

– water resistant 50 m: ceasul rezistă la baie, duş, înot de suprafaţă

– water resistant 100 m: ceasul rezistă la sărituri în apă şi sporturi acvatice
– water resistant 200 m: ceasul rezistă la scufundări

Să facem împreună o scurtă analiză în baza căreia aceste marcaje sînt inscripţionate pe ceasuri. În fabrică, dupa ce ceasurile au fost montate în carcase, acestea sînt introduse în camere speciale şi sînt supuse la presiunile corespunzătoare inscripţionărilor. Important este să ştiţi că aceste verificări se fac la presiuni statice şi o temperatură constantă. Să vedem ce se întîmplă în realitate:

a) punctul cel mai vulnerabil al unui ceas este coroana (cheiţa, în termeni populari);

b) în decursul purtării ceasului, pe lîngă presiunile statice, pot apărea şi presiuni dinamice – o chestiune destul de controversată, dar adevărată – care chiar dacă nu sînt mari, la un moment dat pot influenţa rezistenţa la apă a ceasului;

c) deasemenea, cînd vă spălaţi pe mîini, săpunul se depune în jurul coroanei, ajunge pe garniturile de etanşare şi, fiind compus din granule foarte mici, poate crea drum apei spre interiorul ceasului;

d) un ceas umezit, chiar dacă nu aţi folosit săpun, va reţine praful foarte uşor. Şi cel mai uşor se depune praful la coroană, efectul în timp fiind uzarea garniturilor;

e) folosind ceasul în apă, datorită mişcării mîinii, coroana poate fi rotită involuntar, ceea ce afectează deasemenea rezistenţa la apă a acestuia;

f) schimbările bruşte de temperaturi sînt foarte dăunătoare ceasului. Staţi la plajă cu ceasul pe mînă, vă bate soarele, ceasul se încălzeşte, şi după aceea, ca să vă racoriţi, trageţi o baie în apa rece. Ce se întîmplă ? Componentele ceasului au coeficienţi de dilatare şi contractare diferiţi; la schimbarea bruscă de temperatură, apa îşi face drum spre interiorul ceasului.

Ceasurile potrivite pentru folosirea lor curentă în activităţi acvatice sînt ceasurile care au aşa numita “screw-on crown”, adică au coroana prevazută cu filet şi ea nu poate fi acţionată decît dacă se defiletează.

Valori uzual folosite pentru etanşeitatea ceasurilor (aproximări folosite) :

30 m 100 ft. 3 atm 3 bar
50 m 165 ft. 5 atm 5 bar
100 m 330 ft. 10 atm 10 bar
150 m 495 ft. 15 atm 15 bar
200 m 660 ft. 20 atm 20 bar
300 m 990 ft. 30 atm 30 bar
1000 m 3300 ft. 100 atm 100 bar
2000 m 6600 ft. 200 atm 200 bar

 

Conversii şi constante fizice folosite :

1 m = 3.2808398950131 feet (picioare) ;

1 bar = 105 Mpa = 105 N/m2

1 atm = 1,03323 Kgf/cm2 = 1,01325 x 105 Pa = 1,01325 bar = 1,03323 x 104 mmH2O = 760 Hgmm

1 Pa/m2 = 9,86923 x 10-6 atm

Exemplu de calcul de presiune dinamică pt. un înotător ce se deplasează rapid în apă:

P = presiune dinamică [Pa] = 0,5 x ρ x V2

unde :

V = viteza [m/s] = 10 m/s (viteza de calcul a înotătorului)

ρ (rho) = 1026 Kg/m3 (densitatea apei de mare)

1 atm = 1,01325 x 105 Pa

P =(0,5 x 1026) x (10 x 10) = 51300 Pa = 0,5063 atm.