Acest ceas Sekonda de Luxe automatic, fabricat într-un volum limitat şi greu de găsit astăzi în stare bună, este echipat cu un mecanism Poljot 2416 „Kosmos” cu 29 de rubine, secundar central şi, în plus faţă de calibrul 2415 „Orbita”, calendar periferic la ora 3. Acest mecanism are cîteva particularităţi senzaţionale pentru industria orologeră a acelor timpuri: partea de automat este INTEGRATĂ în mecanism, în loc să fie ataşată unui calibru cu armare manuală, ca de obicei. Împreună cu alte detalii de design, acest lucru a condus la un mecanism senzaţional de subţire pentru acele vremuri. Datorită înălţimii reduse a mecanismului, arcul balansierului este drept, iar furca are o formă neobişnuită, rubinele plasîndu-se mai jos decît coada furcii. Sistemul automatic de armare ataşat greutăţii oscilante este şi el nemaiîntîlnit la alte ceasuri: este alcătuit din trei roţi legate în formă de V şi prinse de greutatea oscilantă. Sistemul de prindere a greutăţii de mecanism este şi acesta atipic, deoarece nu foloseşte rulmenţi sau şuruburi pentru fixare. Greutatea oscilantă are un finisaj Cotes de Geneve. Modul de alcătuire şi de funcţionare al acestui mecanism este unic (vezi foto 7): roata minutar A nu este, ca de obicei, plasată în centru, unde acum singurul spaţiu de care este nevoie este cel pentru axul secundar şi pentru rotor. Mai mult, roata A este acţionată de roata B de la caseta arcului printr-o roată intermediară C, plasată în aceeaşi linie cu roata B, şi nu puţin mai sus, ca la alte mecanisme. În funcţie de direcţia de rotaţie a rotorului, trenul de roţi în formă de V al greutăţii oscilante o acţionează fie direct, fie cu ajutorul roţii intermediare D. Prin angrenajul F şi roata intermediară G, energia rotorului este transferată roţii dinţate H de pe arcul B. Deci singurul scop al roţilor intermediare C şi G este de a plasa trenul de roţi, ansamblul automat şi bariletul pe un singur etaj, fără a se suprapune reciproc ?! Concluzia ? Se obţine un profil îngust al mecanismului, fără a face concesii pe partea de precizie, stabilitate, funcţionare optimă. Roata dinţată H de pe caseta arcului constă, de fapt, în DOUĂ roţi dinţate suprapuse, cuplate la secţiunea centrală prin pîrghii-cîrlig (clicket). Deci arcul poate fi armat independent şi manual, cu ajutorul roţii superioare a acestui angrenaj H, sau, cînd cuplează automatul, cu ajutorul roţii inferioare via roata intermediară G. Acest lucru face ca armarea manuală să fie uşoară, deci reduce uzura mecanismului. Ceasul are un diametrul de 37 mm şi distanţa între anse de 18 mm, iar mecanismul are 24 mm diametru şi 4,55 mm grosime. Balansierul cu şuruburi de compensare şi amortizoare Aera-Slava efectuează 18.000 de bătăi pe oră. Arcul motor asigură o autonomie de 36 de ore. Capacul spate din inox, în stare foarte bună, este cu inel filetat. Carcasa este placată cu un strat de aur de 20 de microni grosime (marcaj între anse, la ora 12). Ceasul din imagini este fabricat aproximativ între 1964 şi 1968, într-un volum limitat. Practic, din dorinţa de a-şi populariza capacităţile tehnice şi succesul spaţial, Poljot a lansat două mecanisme noi şi anume calibrul Poljot 2415 „Orbita” care a intrat în producţie în anul 1962 şi calibrul Poljot 2416 „Kosmos” care a fost produs începînd din 1963. Aceste mecanisme pot fi întalnite NUMAI în seriile „De Luxe” ale mărcii Poljot sau Sekonda ! Au fost proiectate şi fabricate în totalitate in house de inginerii sovietici, însă datorită costurilor mari de producţie fabrica a renunţat repede la producerea acestora. Este o piesă greu de găsit astăzi, mai ales într-o stare foarte bună.
Marca Poljot („Zbor”), este una din cele mai cunoscute din gama industriei orologere sovietice. A fost fondată în 1930 din ordinul lui Stalin, sub numele „Prima Fabrică de Ceasuri a Statului” şi o perioadă a purtat şi numele de „Kirova” după un fruntaş al revoluţiei bolşevice, iar după război a fost readusă în Moscova şi s-a adoptat numele de „Prima Fabrică de Ceasuri Moscova”. Consacrarea ei s-a produs cînd Iuri Gagarin, cu ocazia primului zbor uman în spaţiul cosmic, a purtat la mînă un ceas „Sturmanskie” (Navigator), un produs de serie al acestei fabrici pentru aviatorii sovietici şi nu o comandă specială dedicată evenimentului. Succesul misiunii a determinat şi stabilirea definitivă a numelui fabricii „Poljot” în 1964. De notat că în 1965 s-a înregistrat încă un succes cosmic, odată cu zborul lui Alexei Leonov – primul om care a ieşit în spaţiul cosmic din cabina sa şi care a purtat un ceas cronograf „Strela” (Săgeata), tot produs de serie al acestei fabrici. În anii ’70 cronograful Strela a fost înlocuit cu o variantă sovietică a celebrului Valjoux 7734, respectiv Poljot 3133, care a înregistrat cea mai îndelungată funcţionare a unui ceas în spaţiul cosmic, fiind purtat de Valery Poliakov în timpul misiunii de 240 de zile la bordul staţiei Mir, în 1988. Din anul 2000 firma a trecut în proprietate particulară şi a revenit în forţă pe piaţă, cu ceasuri de lux competitive. Sekonda era marca „de export” a Poljot.
Ceasul provine din colecţia personală, arată excelent şi funcţionează la secundă. Se livrează cu cureaua de prezentare, iar transportul cade în sarcina cumpărătorului. Pentru acest ceas puteţi alege o frumoasă curea din piele autentică de struţ, rechin, şarpe sau viţel (găsiţi curele pentru ceas la secţiunea „curele piele”), 100% handmade. Alte accesorii pentru ceasuri găsiţi la secţiunile „perniţe” şi „cutii”.
Atenţie: feriţi ceasul de lovituri sau şocuri mecanice puternice. Deşi are un mecanism solid cu amortizoare la balansier, este totuşi doar un ceas ! Feriţi ceasul de apă şi atmosfere umede, acide. Chiar dacă are garnituri de etanşare, în timp acestea slăbesc cîte puţin. Evitaţi apropierea de cîmpuri (electro)magnetice intense. Spirala balansierului este sensibilă, putînd rămîne cu un slab magnetism care îi perturbă funcţionarea. Periodic, la 4-5 ani, e bine să-i faceţi o nouă revizie la ceasornicar. Chiar şi cel mai bun ulei se degradează în timpul unei funcţionări mecanice îndelungate.
