Acest ceas Sekonda de Luxe automatic, fabricat într-un volum limitat şi greu de găsit astăzi în stare bună, este echipat cu un mecanism Poljot 2416 „Kosmos” cu 29 de rubine, secundar central şi, în plus faţă de calibrul 2415 „Orbita”, calendar periferic la ora 3. Acest mecanism are cîteva particularităţi senzaţionale pentru industria orologeră a acelor timpuri: partea de automat este INTEGRATĂ în mecanism, în loc să fie ataşată unui calibru cu armare manuală, ca de obicei. Împreună cu alte detalii de design, acest lucru a condus la un mecanism senzaţional de subţire pentru acele vremuri. Datorită înălţimii reduse a mecanismului, arcul balansierului este drept, iar furca are o formă neobişnuită, rubinele plasîndu-se mai jos decît coada furcii. Sistemul automatic de armare ataşat greutăţii oscilante este şi el nemaiîntîlnit la alte ceasuri: este alcătuit din trei roţi legate în formă de V şi prinse de greutatea oscilantă. Sistemul de prindere a greutăţii de mecanism este şi acesta atipic, deoarece nu foloseşte rulmenţi sau şuruburi pentru fixare. Greutatea oscilantă are un finisaj Cotes de Geneve. Modul de alcătuire şi de funcţionare al acestui mecanism este unic (vezi foto 7): roata minutar A nu este, ca de obicei, plasată în centru, unde acum singurul spaţiu de care este nevoie este cel pentru axul secundar şi pentru rotor. Mai mult, roata A este acţionată de roata B de la caseta arcului printr-o roată intermediară C, plasată în aceeaşi linie cu roata B, şi nu puţin mai sus, ca la alte mecanisme. În funcţie de direcţia de rotaţie a rotorului, trenul de roţi în formă de V al greutăţii oscilante o acţionează fie direct, fie cu ajutorul roţii intermediare D. Prin angrenajul F şi roata intermediară G, energia rotorului este transferată roţii dinţate H de pe arcul B. Deci singurul scop al roţilor intermediare C şi G este de a plasa trenul de roţi, ansamblul automat şi bariletul pe un singur etaj, fără a se suprapune reciproc ?! Concluzia ? Se obţine un profil îngust al mecanismului, fără a face concesii pe partea de precizie, stabilitate, funcţionare optimă. Roata dinţată H de pe caseta arcului constă, de fapt, în DOUĂ roţi dinţate suprapuse, cuplate la secţiunea centrală prin pîrghii-cîrlig (clicket). Deci arcul poate fi armat independent şi manual, cu ajutorul roţii superioare a acestui angrenaj H, sau, cînd cuplează automatul, cu ajutorul roţii inferioare via roata intermediară G. Acest lucru face ca armarea manuală să fie uşoară, deci reduce uzura mecanismului. Ceasul are un diametrul de 37 mm şi distanţa între anse de 18 mm, iar mecanismul are 24 mm diametru şi 4,55 mm grosime. Balansierul cu şuruburi de compensare şi amortizoare Aera-Slava efectuează 18.000 de bătăi pe oră. Arcul motor asigură o autonomie de 36 de ore. Capacul spate din inox, în stare foarte bună, este cu inel filetat. Carcasa este placată cu un strat de aur de 20 de microni grosime (marcaj între anse, la ora 12). Ceasul din imagini este fabricat aproximativ între 1964 şi 1968, într-un volum limitat. Practic, din dorinţa de a-şi populariza capacităţile tehnice şi succesul spaţial, Poljot a lansat două mecanisme noi şi anume calibrul Poljot 2415 „Orbita” care a intrat în producţie în anul 1962 şi calibrul Poljot 2416 „Kosmos” care a fost produs începînd din 1963. Aceste mecanisme pot fi întalnite NUMAI în seriile „De Luxe” ale mărcii Poljot sau Sekonda ! Au fost proiectate şi fabricate în totalitate in house de inginerii sovietici, însă datorită costurilor mari de producţie fabrica a renunţat repede la producerea acestora. Este o piesă greu de găsit astăzi, mai ales într-o stare foarte bună.