web counterweb counter

ceas Sekonda de damă, mecanism Zaria 1509 B.1

Acest ceas Sekonda, de damă, este echipat cu mecanism Zaria 1509 B.1 cu 17 rubine şi secundar central, o variantă îmbunătăţită a mecanismului de bază 1509. Dimensiunile ceasului sînt de 25×19 mm. Balansierul lis din Glucydur, prevăzut cu amortizoare antişoc Aera, de construcţie sovietică, efectuează 18.000 de alternanţe pe oră, Ancora are palete din rubin. Faţă de mecanismul de bază 1509, una dintre particularităţile mecanismului de faţă este că ancora se află situată sub un pod. Cadranul este frumos texturat. Capacul spate, din oţel, are seria 044194. Carcasa este placată cu aur (marcaj lîngă remontoar), la fel şi brăţara mesh originală. Placajul cu aur este în stare foarte bună. Ceasul are revizia la zi şi funcţionează foarte bine !

 

Sekonda a fost una dintre mărcile „pentru export” din fosta Uniune Sovietică. Ceasurile fabricate sub acest brand erau echipate cu mecanisme produse în cinci dintre fabricile sovietice de ceasuri: Luch, Poljot, Slava, Wostok şi Raketa. S-au fabricat diverse modele de Sekonda, unele dintre ele adevărate bijuterii de mecanică fină aplicată. Marca Poljot (Zbor), este una din cele mai cunoscute din gama industriei orologere sovietice. A fost fondată în 1930 din ordinul lui Stalin, sub numele „Prima Fabrică de Ceasuri a Statului” şi s-a bazat pe aportul tehnic creat prin cumpărarea de către URSS a două firme falimentare din S.U.A., Ansonia şi Dueber-Hampden. O perioadă a purtat şi numele de „Kirova” după un fruntaş al revoluţiei bolşevice. Consacrarea ei s-a produs cînd Iuri Gagarin, cu ocazia primului zbor uman în spaţiul cosmic, a purtat la mînă un ceas „Sturmanskie” (Navigator), un produs de serie al acestei fabrici pentru aviatorii sovietici şi nu o comandă specială dedicată evenimentului. Succesul misiunii a determinat şi stabilirea definitivă a numelui fabricii „Poljot” în 1964. De notat că în 1965 s-a înregistrat încă un succes cosmic, odată cu zborul lui Alexei Leonov – primul om care a ieşit în spaţiul cosmic din cabina sa şi care a purtat un ceas cronograf „Strela” (Sageata), tot produs de serie al acestei fabrici. În anii ’70 cronograful Strela a fost înlocuit cu o variantă sovietică a celebrului Valjoux 7733, respectiv Poljot 3133, care a înregistrat cea mai îndelungată funcţionare a unui ceas în spaţiul cosmic, fiind purtat de Valery Poliakov în timpul misiunii de 240 de zile la bordul staţiei Mir, în 1988.

 

Ceasul provine din colecţia personală şi este într-o condiţie tehnică şi estetică bună. Se livrează cu tot cu brăţara originală, tip mesh, care este fixată de carcasă. Transportul cade în sarcina cumpărătorului. Alte accesorii pentru ceasuri găsiţi la secţiunile „perniţe” şi „cutii ceasuri”.

 

Atenţie: feriţi ceasul de lovituri sau şocuri mecanice puternice. Deşi are un mecanism solid cu amortizoare la balansier, este totuşi doar un ceas ! Feriţi ceasul de apă şi atmosfere umede, acide. Chiar dacă are garnituri de etanşare, în timp acestea slăbesc cîte puţin. Evitaţi apropierea de cîmpuri (electro)magnetice intense. Spirala balansierului este sensibilă, putînd rămîne cu un slab magnetism care îi perturbă funcţionarea. Periodic, la 4-5 ani, e bine să-i faceţi o nouă revizie la ceasornicar. Chiar şi cel mai bun ulei se degradează în timpul unei funcţionări mecanice îndelungate.


Leave a Reply