web counterweb counter

ceas Komandirskie cu efigia lui Boris Elţin, mecanism 2414, remontoar atipic la ora 2, dăruit personal de Boris Elţin „apărătorului Casei Sovietelor”, după Puciul de la Moscova (inscripţie gravată pe spate) !

Acest ceas Komandirskie, comandat special de către preşedintele Rusiei, Boris Elţin, este echipat cu un mecanism 2414 cu 17 rubine, secundar central şi calendar. Ceasul are dimensiunile de 41×40 mm şi distanţa între anse de 18 mm, iar mecanismul are diametrul de 24,24 mm şi înălţimea de 4,14 mm. Balansierul cu amortizoare antişoc execută 19.800 de alternanţe pe oră, iar arcul motor asigură, complet încărcat, o rezervă de mers de 38 de ore. Acest mecanism are o particularitate interesantă: un fel de microregulator, de fapt o lamelă elastică fixată la un capăt în puntea roţilor. Celălalt capăt, sub formă de disc, presează pinionul secundarului central. Mecanismul are roata secundarului în lateral în trenul de roţi dinţate, dar, pentru ca ceasul să fie realizat cu secundar central, mai are un pinion al secundarului (cu tijă lungă) ce trece prin axul roţii minutarului. Acest pinion al secundarului central nu este fixat între două punţi, ci este doar uşor presat de lamela vizibilă. Din acest motiv, este posibil ca atunci cînd setăm ceasul la oră mişcînd arătătoarele în sens invers acelor de ceasornic, să observăm că secundarul se opreşte sau face un salt înapoi. Această soluţie tehnică a fost folosită şi la unele mecanisme din vest, dar mai rar. Carcasa este placată cu aur. Remontoarul original, poziţionat atipic la ora 2, este înfiletabil, pentru protecţie contra apei, iar capacul spate cu seria 463682 este pe filet. Garnitura de etanşare este intactă. Indicatoarele şi indecşii orari sînt marcate cu fosfor, în stare bună (vezi foto 7). Bezelul este bidirecţional. Cadranul este decorat cu efigia lui Boris Elţin şi steagul Rusiei. Pe capacul spate este gravată o inscripţie care atestă că acest ceas a fost dăruit personal de către Boris Elţin unuia dintre militarii sau apropiaţii săi, după Puciul de la Moscova. Gravura este în limba rusă: „защитнику дома советов РСФСР, 19-21 август 1991, от президента РСФСР” (Apărătorului Casei Sovietelor RSFSR, 19-21 august 1991, din partea preşedintelui RSFSR).

 

Tentativa sovietică de lovitură de stat din 1991, cunoscută și ca Puciul de la Moscova sau Puciul Vodka, a fost o încercare a unui grup de comuniști sovietici conservatori de a-l răsturna de la putere pe Mihail Gorbaciov și de a prelua controlul asupra țării. Liderii puciștilor erau comuniști radicali, care credeau că reformele lui Gorbaciov au mers prea departe și că noul tratat unional făcea ca puterea guvernului central să scadă prea mult, iar cea a guvernelor republicane să fie prea mare. Deși lovitura de stat a eșuat după trei zile de la declanșare, iar Gorbaciov s-a reîntors în fruntea statului, evenimentul a anulat orice posibilitate de păstrare a uniunii într-o formă mai puțin centralizată. Pe 19 august 1991, cu doar o zi înainte ca Gorbaciov și un număr de lideri republicani să se întîlnească și să semneze noul tratat, conservatorii, reuniți în ceea ce ei au numit Comitetul de Stat de Urgență (Государственный Комитет по Чрезвычайному Положению, ГКЧП), au încercat să preia puterea la Moscova. Gorbaciov era în vacanță în Crimeea și a fost arestat acolo cînd s-a declanșat lovitura de stat. Vicepreședintele Uniunii Sovietice, Ghennadi Ianaev, a fost numit președinte interimar. Printre cei opt membri ai Comitetului se aflau președintele KGB-ului, Vladimir Kriucikov, ministrul de interne Boris Pugo, ministrul apărării Dmitri Iazov și primul-ministru Valentin Pavlov, toți fiind numiți în posturi în timpul mandatului lui Gorbaciov. La Moscova și Sankt Peterburg au avut loc demonstrații populare de amploare. Președintele RSFS Ruse, Boris Elțin, s-a pus în fruntea rezistenței, luînd poziție publică şi condamnînd acțiunea puciștilor. În timpul demonstrațiilor Elțin s-a suit pe un tanc și, cu ajutorul unui megafon, a ţinut un discurs în care condamna “junta”. Imaginea președintelui rus pe tanc, prezentat pe toate posturile importante de știri din lume, a devenit emblema rezistenței la tentativa de lovitură de stat și a întărit extrem de mult poziția lui Elțin în țară și în străinătate. Pe 21 august, trupele au trecut de partea demonstranților. Lovitura de stat a eșuat, iar Gorbaciov s-a reîntors la Moscova sub protecția forțelor credincioase lui Elțin.

 

Fabrica de ceasuri Wostok („răsărit”, în limba rusă) are originea în anul de război 1941, cînd a fost mutată Fabrica de Ceasuri nr. 2 din Moscova în localitatea Tschistopol Glavpribor, pe rîul Kama. Aici, la unitatea NK MV 835, a fost produs echipament militar dar şi ceasuri de bord pentru tancuri şi avioane. După terminarea războiului şi revenirea Fabricii nr. 2 la Moscova (devenită mai tîrziu “Slava”), au rămas în Tschistopol capacităţi de producţie unde s-au realizat ceasuri de mînă pentru militari, dar şi ceasuri pentru piaţa civilă. Din 1942 s-a numit Fabrica de Ceasuri Tschistopol (Tschistopol Ciasovaia Zavod). În 1964 a fost stabilit numele de Wostok (abia în 1995 a fost modificat în „Vostok”). La început s-au produs mecanismele K-43 şi K-26, folosite la ceasurile Pobeda. În 1952 se realizează ceasul Kama, în carcasă rezistentă la şocuri şi apă. În 1968 se lansează ceasul “Amfibia”. În 1992 fabrica trece în jurisdicţia Republicii Tatarstan şi ceasurile Vostok sînt exportate în cantităţi mari în Italia, SUA, Elveţia. Trebuie menţionat că aici s-a produs între anii 1958 şi 1963 mecanismul “Wostok 2809” cu secundar central, inspirat din celebrul Zenith 135. A fost unul dintre cele mai reuşite mecanisme sovietice, echipînd ceasuri cunoscute pe piaţă ca Volna, Wostok sau Almaz. Modelul Komandirskie a intrat în producţie în 1940 şi era destinat iniţial numai ofiţerilor de diferite arme din Armata Roşie. De asemenea, eroii de război erau recompensaţi cu ceasuri avînd gravuri distincte. Douăzecişicinci de ani mai tîrziu, în 1965, fabrica Wostok a fost numită „furnizorul oficial” al Ministerului Apărării, ceea ce nu face decît să-i aducă un plus de prestigiu.

 

Ceasul face parte din colecţia personală, este în stare foarte bună şi funcţionează perfect. Se livrează cu cureaua de prezentare, iar transportul cade în sarcina cumpărătorului. Alte accesorii pentru ceasuri găsiţi la secţiunile „perniţe” şi „cutii ceasuri”.

 

Atenţie: feriţi ceasul de lovituri sau şocuri mecanice puternice. Deşi are un mecanism solid cu amortizoare la balansier, este totuşi doar un ceas ! Feriţi ceasul de apă şi atmosfere umede, acide. Chiar dacă are garnituri de etanşare, în timp acestea slăbesc cîte puţin. Evitaţi apropierea de cîmpuri (electro)magnetice intense. Spirala balansierului este sensibilă, putînd rămîne cu un slab magnetism care îi perturbă funcţionarea. Periodic, la 4-5 ani, e bine să-i faceţi o nouă revizie la ceasornicar. Chiar şi cel mai bun ulei se degradează în timpul unei funcţionări mecanice îndelungate.


Leave a Reply