ceas Raketa Copernicus, rar, serie foarte mică, mecanism 2614.H

Share

Acest ceas Raketa Copernicus este un vintage sovietic aparte, diferit de toate celelalte ceasuri ruseşti prin designul special. În interiorul carcasei veţi găsi un solid mecanism Raketa 2614.Н cu 17 rubine. De remarcat că Raketa Copernicus a fost fabricat timp de numai doi ani, între 1979 şi 1980 ! Ceasul are diametrul de 37 mm şi distanţa dintre anse de 18 mm, iar mecanismul are dimensiunile de 26,0 mm diametru şi 4,5 grosime. Are amortizoare antişoc duble, atît la balansier cît şi la roata ancorei ! Balansierul este lis din Glucydur, iar spirala este confecţionată din elinvar, asigurînd o frecvenţă de 18.000 de bătăi pe oră. Arcul în dublă spirală Cornu asigură o rezervă de mers de 46 de ore. Cadranul negru este în stare NOS, la fel ca şi indicatoarele. Capacul spate din oţel are ştanţată seria 951, ceea ce înseamnă că a fost printre primele o mie de exemplare fabricate. Multe dintre ceasurile vintage echipate cu acest tip de mecanism menţin încă o acurateţe decentă, în timp ce piesele NOS (new old stock) se epuizează rapid. Raketa Copernicus este un ceas special: deşi un ceas vintage, pare efectiv din altă lume !

 

Ceasul prezentat aici nu este un diver voluminos ca Vodolaz sau Vostok Amfibia, ci mai degrabă unul care captează esenţa harului şi ştiinţei într-o singură carcasă elegantă: Raketa Copernicus. Un tribut adus unuia dintre cei mai mari gînditori ai lumii, polonezul Nicolaus Copernicus, acest exemplar de Raketa prezintă într-un mod extrem de ingenios cea mai mare idee a matematicianului şi astronomului polonez renascentist: aceea că Pămîntul se învîrte în jurul soarelui, nu invers, cum se credea în Evul Mediu. Ideea revoluţionară a lui Nicolaus Copernicus a fost, ei bine, exact aşa: revoluţionară ! Este şi ceea ce reuşeşte să transmită, literalmente, modelul Raketa Copernicus ! Cu indicatoarele sale orare heliocentrice, acesta este un ceas cu un aspect ce eclipsează orice alt ceas sovietic. Cercul mare argintiu (acul minutelor) simbolizează Pământul, care se rotește în jurul soarelui în 1 an, în timp ce cercul mic auriu (acul orelor) îl simbolizează pe Jupiter, care se rotește în jurul soarelui în 12 ani: într-adevăr, exact acelasi raport exista si intre acul orelor (cercul auriu), care se învârte în jurul cadranului de 12 ori mai lent decât acul minutelor (cercul argintiu) !

 

De aici începînd, interpretările poveștii orologice diferă. Site-ul watchisthis și multe altele consideră că designul unic al ceasului reprezintă, într-o accepțiune popular răspîndită, Soarele și Luna într-un mod simplist dar foarte inteligent: indicele orelor este un disc auriu (reprezentând Soarele), iar indicele minutelor este un disc negru sau argintiu, reprezentând luna. În consecință, piesa este denumită uneori “ceasul soarelui și al lunii”. O dată pe oră, la fiecare oră, indicii orar și minutar se suprapun, formînd astfel o adevărată “eclipsă”. Unii merg mai departe și spun că suprafața cadranului original era gri, precum suprafața lunii, iar marcajele orare aurii trimiteau subtil dar inteligent către razele solare. Toate ca toate, însă de ce luna este redată foarte contra-intuitiv drept fiind mai mare decât soarele ? Cel mai bine este, desigur, să mergi pe site-ul Raketa iar acolo descoperi interpretarea oficială, radical diferită de prima. Conform acesteia, cînd designerii sovietici au creat modelul Copernicus au avut în minte următoarea idee: cercul mare (indicele minutelor) simbolizează Pămîntul (NU Luna), iar cercul intermediar (indicele orelor) simbolizează Jupiter (NU Soarele!). De ce ? Fiindcă Pămîntul orbitează în jurul Soarelui în decurs de un an, iar Jupiter în 12 ani: exact același raport ca între indicele minutelor (cercul mare) care „orbitează” cadranul într-o oră și indicele orelor (cercul intermediar) care „orbitează” cadranul în 12 ore. Este o altă explicație interesantă, dar nu se prea potriveste cu designul primelor serii, cînd culorile indicilor sunt auriu și negru. Dacă indicele minutelor reprezintă Pământul, atunci de ce nu a primit o altă culoare (albastră, evident !) ? Iar dacă indicele orelor reprezintă Jupiter, atunci de acesta din urmă este reprezentat prin culoarea galbenă (în loc de un maro-roșiatic, de pildă) și de ce este vizibil și evident mai mic decît Pămîntul? Apoi au apărut alte ediții ale ceasului – inclusiv cele mai recente, de pe site-ul oficial Raketa, unde o variantă modernă Copernicus se vinde cu circa 1.500 de euro !). Ediții în care mărimea și culoarea cercurilor au devenit tot mai variate, așa că devine greu să găsești capătul firului poveștii: Pămîntul sau Luna, Jupiter sau Soarele? Poate nici Copernic nu ar găsi explicația astăzi ! Dar tot Copernic este acela care adaugă frumuseţe unui ceas care nu va îmbătrîni niciodată.

 

În cazul în care vă preocupă istoria orologeriei, trebuie să ştiţi că fosta Uniune Sovietică are propria istorie orologeră, dramatic diferită de poveştile artizanilor elveţieni sau ale întreprinzătorilor japonezi. Comunismul a făcut din orologerie o industrie, dar, în loc să-l adapteze capriciilor celor bogaţi (vezi cazul actualei dezvoltări a industriei elveţiene de ceasuri), ceasul sovietic a fost un instrument profund populist. La urma urmei, orice ceas poate păstra timpul, cu mai mare sau mai mică precizie. Ceasurile Raketa sînt o adevărată legendă, împletită cu istoria zbuciumată de 300 de ani a fabricii. Brandul a fost lansat în 1962, de Fabrica de Ceasuri Petrodvorets din Sankt Petersburg (fost Leningrad), în cinstea primului zbor uman în spaţiul cosmic efectuat de Yuri Gagarin în 1961. Ca o ironie, în anii războiului rece marca era percepută negativ în vest, datorită asocierii numelui cu rachetele militare balistice R-16 din programul de înarmare sovietic. Fabrica a fost înfiinţată însă în 21 octombrie 1721 de ţarul Petru cel Mare al Rusiei, ca manufactură de tăiat şi şlefuit pietre preţioase pentru necesităţile coroanei. Aici s-au şlefuit diamante pentru celebrele ouă „Fabergé”, cît şi pentru multe bijuterii aflate azi în muzee ca Ermitaj sau Luvru. În 1927, guvernul sovietic a decis înfiinţarea industriei de ceasuri şi una din direcţii a fost colaborarea cu firma franceza LIP, care a cedat licenţa a două mecanisme (R36 şi T18) şi a ajutat la implementarea producţiei. Bineînţeles că fabrica din Sankt Petersburg a fost una dintre cele mai potrivite pentru reconversia la noua industrie. De observat că această fabrică a supravieţuit invaziei lui Napoleon, revoluţiei bolşevice, razboiului al doilea mondial, dar şi haosului economic apărut după căderea comunismului. A fost una dintre puţinele fabrici de ceasuri care produceau „all in house”, adică toate componentele erau realizate în propriile capacităţi de producţie.

 

Ceasul provine din colecţia personală, arată şi funcţionează foarte bine. Revizia completă a fost făcută recent. Se livrează cu cureaua de prezentare, iar transportul cade în sarcina cumpărătorului. Puteţi comanda şi o curea din piele, 100% handmade. Costă mai puţin decît la magazin şi garantăm autenticitatea. Curele autentice din piele de struţ, şarpe sau viţel găsiţi la secţiunea „curele piele”. Alte accesorii pentru ceasuri găsiţi la secţiunile „perniţe” şi „cutii”.

 

Atenţie: feriţi ceasul de lovituri sau şocuri mecanice puternice. Deşi are un mecanism solid cu amortizoare la balansier, este totuşi doar un ceas ! Feriţi ceasul de apă şi atmosfere umede, acide. Chiar dacă are garnituri de etanşare, în timp acestea slăbesc cîte puţin. Evitaţi apropierea de cîmpuri (electro)magnetice intense. Spirala balansierului este sensibilă, putînd rămîne cu un slab magnetism care îi perturbă funcţionarea. Periodic, la 4-5 ani, e bine să-i faceţi o nouă revizie la ceasornicar. Chiar şi cel mai bun ulei se degradează în timpul unei funcţionări mecanice îndelungate.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *