Acest ceas Vympel este echipat cu unul dintre cele mai bune mecanisme realizate de fabricile sovietice, un Luch 2209 auriu ultraplat, cu 23 de rubine, secundar central şi amortizor Aera-Slava la balansier. Ceasul are diametrul de 37,5 mm şi distanţa între anse de 18 mm, iar mecanismul are diametrul de 22 mm şi o înălţime de numai 2,9 mm (!). Balansierul prevăzut cu şuruburi de compensare execută 18.000 de bătăi pe oră. Arcul motor asigură, complet încărcat, o rezervă de mers de 40 de ore. Maşinăria este ştanţată cu logo-ul fabricii, numărul calibrului şi seria 0328683 sub balansier. Cadranul superb, minimalist, este pus în valoare de indicatoarele aurii şi de indecşii orari cu cifre arabe stilizate. Carcasa este placată cu 20 de microni de aur (marcaj pe spate, între anse, la ora 12). De notat că mecanismul 2209 în varianta cu 23 de rubine a fost produs timp de numai cinci ani şi este extraplat (înălţimea mecanismului măsoară doar 2,9 mm) ! Ceasul are doar 7,5 milimetri grosime (cu tot cu geam) !!! Cu cei 22 de mm diametru şi înălţimea foarte mică, mecanismul confirmă trendul anilor ’60 al industriei orologere sovietice (reprezentat şi de Wostok 2209, Poljot 2209, Raketa 2209, Zaria 2209), acela de a produce calibre cît mai mici care să poată fi introduse în ceasuri extraplate. Ideea acelor vremuri era să iei un ceas subţire şi să-l faci nemaivăzut de subţire ! Lucrul cu adevărat interesant la acest mecanism este că încercînd să facă mai mult spaţiu, sovieticii au reuşit să fabrice un calibru mult mai mic, cu acelaşi aspect neconvenţional, unul dintre cele mai căutate mecanisme chiar şi astăzi, datorită preciziei şi dimensiunilor reduse.
Săgeata pornind din litera „V”, care se arcuieşte într-o curbă elegantă spre Pămînt, sugerînd o orbită, indică faptul că acest model a fost fabricat într-o ediţie restrînsă pentru a celebra primul zbor uman în spaţiul cosmic. În urmă cu mai bine de 65 de ani, pe 12 aprilie 1961, o capsulă Vostok avîndu-l la bord pe Iuri Gagarin a decolat de pe cosmodromul Baikonur, cosmonautul rus devenind astfel primul om ajuns în spaţiu, efectuînd o rotaţie în jurul Terrei într-o oră şi 48 de minute, la o altitudine care a variat între 175 şi 380 de kilometri. În acelaşi an, 1961, fabrica Poljot a fost prima din ţară care a început producţia de ceasuri Vympel („fanion”, în limba rusă, orig.), ultraplate, cu secundar, cu o grosime a mecanismului de numai 2,9 mm şi o clasă de precizie care rivaliza cu ceasurile elveţiene. Înălţimea totală a carcasei ceasului era de doar 5 milimetri ! De altfel, ca o recunoaştere a orologeriei sovietice, în 1963, la Tîrgul Internaţional de la Leipzig, ceasul Vympel a primit medalia de aur. Un ceas identic purta şi Nicolae Ceauşescu (vezi foto 7), ceasul fiind vîndut cu 11.000 de euro la o licitaţie în România.
Fabrica Poljot („zbor”, rus., orig.) a fost fondată în 1930 din ordinul lui Stalin, sub numele „Prima Fabrică de Ceasuri a Statului” şi s-a bazat pe aportul tehnic creat prin cumpărarea de către URSS a două firme falimentare din S.U.A., Ansonia şi Dueber-Hampden. O perioadă a purtat şi numele de „Kirova” după un fruntaş al revoluţiei bolşevice, iar după război a fost readusă în Moscova şi s-a adoptat numele de „Prima Fabrică de Ceasuri Moscova”. Consacrarea mărcii s-a produs cînd Iuri Gagarin, cu ocazia primului zbor uman în spaţiul cosmic, a purtat la mînă un ceas „Sturmanskie” (Navigator), un produs de serie al acestei fabrici pentru aviatorii sovietici şi nu o comandă specială dedicată evenimentului. Succesul misiunii a determinat şi stabilirea definitivă a numelui fabricii „Poljot” în 1964. De notat că în 1965 s-a înregistrat încă un succes cosmic, odată cu zborul lui Alexei Leonov – primul om care a ieşit în spaţiul cosmic din cabina sa şi care a purtat un ceas cronograf „Strela” (Sageata). Poljot Strela nu era disponibil la vînzare, fiind destinat doar ofiţerilor comandanţi din cadrul Forţelor Aeriene ! În anii ’70 cronograful Strela a fost înlocuit cu o variantă sovietică a celebrului Valjoux 7733, respectiv Poljot 3133, care a înregistrat cea mai îndelungată funcţionare a unui ceas în spaţiul cosmic, fiind purtat de Valery Poliakov în timpul misiunii de 240 de zile la bordul staţiei Mir, în 1988. Din anul 2000 firma a trecut în proprietate particulară şi a revenit în forţă pe piaţă, cu ceasuri de lux competitive.
Ceasul provine din colecţia personală, arată şi funcţionează foarte bine. Se livrează cu cureaua de prezentare, nouă, dedicată, iar transportul cade în sarcina cumpărătorului. Pentru acest ceas puteţi alege o frumoasă curea din piele autentică de struţ, şarpe sau viţel (găsiţi curele pentru ceas la secţiunea „curele piele”), 100% handmade. Alte accesorii pentru ceasuri găsiţi la secţiunile „perniţe” şi „cutii ceasuri”.
Atenţie: feriţi ceasul de lovituri sau şocuri mecanice puternice. Deşi are un mecanism solid cu amortizoare la balansier, este totuşi doar un ceas ! Feriţi ceasul de apă şi atmosfere umede, acide. Chiar dacă are garnituri de etanşare, în timp acestea slăbesc cîte puţin. Evitaţi apropierea de cîmpuri (electro)magnetice intense. Spirala balansierului este sensibilă, putînd rămîne cu un slab magnetism care îi perturbă funcţionarea. Periodic, la 4-5 ani, e bine să-i faceţi o nouă revizie la ceasornicar. Chiar şi cel mai bun ulei se degradează în timpul unei funcţionări mecanice îndelungate.
