În 2021 se împlinesc 137 de ani de cînd haosul ce domnea în multe ţări şi pe multe continente privind stabilirea timpului a fost corectat. Pentru că în 1884, la propunerea prof. Charles F. Dowd şi cu importanta susţinere a inginerului canadian Sandford Fleming (un înfocat susţinător al sistemului de 24 de fuse orare), majoritatea ţărilor au început să-şi adapteze timpul de referinţă. Înainte de acst lucru, englezii marcaseră deja cu o linie verticală, în cel mai mare telescop al lor, traseul longitudinii 0, numită GMT (Greenwich Mean Time), cea care a servit drept linie de referinţă pentru Timpul Universal pînă în 1972.
După Conferinţa Asupra Longitudinii din 1884, la Washington, Statele Unite şi-au „mutat” meridianul zero la Greenwich, după care toate ţările, pe rînd, au preluat sistemul de fuse orare al lui Dowd (Germania în 1893, Uniunea Sovietică abia în 1924). Ca o curiozitate, pînă în 1911 francezii formulau GMT ca „timpul mediu din Paris, întîrziat cu 9 minute şi 21 secunde”, adică timpul parcurs de Soare pentru a ajunge din zenitul Parisului la zenitul din Greenwich :D.
Însă nici astăzi cele 24 de fuse orare, fiecare avînd 15 grade longitudine, nu sunt luate ca referinţe stricte de toate statele lumii. Există o serie de curiozităţi, unele dintre ele chiar amuzante:
– cele 4 fuse orare ale Statelor Unite nu corespund cu poziţiiile lor geografice;
– Iranul (UTC+3h30), India (+ 5h30) şi Afganistanul (+ 4h30) au fuse orare proprii;
– insula Hispaniola (Haiti), deşi are doar 700 km lăţime, are 2 fuse orare;
– Venezuela şi-a dat ceasurile înainte cu 30 minute abia în 2007;
– pe toată lăţimea Chinei, care se întinde pe 5 fuse orare, există o singură oră, cea a Pekinului;
– MEZ (timpul mediu european) este valabil în mai mult de două fuse orare (din Spania până în Polonia);
– Marea Britanie foloseşte, deşi este situată mult mai la est de Spania, timpul vest european (WEZ), ce corespunde în acelaşi timp lui GMT/UTC;
– pe insulele Ascension şi Island este valabil timpul UTC (GMT), deşi ele sunt situate într-o zonă vestică.
Evident, producătorii de ceasuri s-au „orientat” şi au diferite modele care încearcă să ne ajute cu orele pe diferite meridiane :).
oare cum se masoara timpul pe o planeta orbitand o stea binara, timpul unei rotatii complete fiind cam 30 de ore, datorita unui diametru mai mare al planetei? mai este de folos un ceas obisnuit? 🙂
Eh, la asta putini stiu sa raspunda 😀 Eu sigur nu 😀 Dar cred ca daca pe planeta aia ar exista oameni, ar inventa ei ceva 😀