unicat: ceas Certina, dedicaţie „Tov. D. Ştefan, pentru 20 ani de activitate în C.S.S., 09.05.1970”, mecanism 28-10, fabricaţie 1969. Piesă de muzeu !

Share

Acest ceas Certina este o raritate datorită inscripţiei de pe capacul spate: el a aparţinut unuia dintre şefii Securităţii comuniste, David Ştefan. Ceasul este echipat cu un mecanism Certina 28-10 cu 17 rubine şi secundar periferic, fiind fabricat în 1969. Ceasul are diametrul de 36 mm şi distanţa între anse de 18 mm, iar diametrul mecanismului este de 28 mm şi înălţimea de 3,75 mm, fapt care îl încadrează în categoria mecanismelor plate. Balansierul lis din Glucydur, prevăzut cu amortizoare Incabloc, bate cu 19.800 de alternanţe pe oră, iar arcul motor asigură, complet încărcat, o rezervă de mers de 46 de ore. Capacul spate, din oţel, în stare foarte bună (vezi foto 10, modul cum se reflectă literele în suprafaţa ca de oglindă a capacului) este marcat pe interior cu numele mărcii iar la exterior are gravate seriile 7006 197 \ 7535825. Remontoarul este cel original. Cadranul este NOS, cu indecşi orari şi indicatoare aurii, în ton cu carcasa impecabilă, placată cu 20 de microni de aur (ştanţă între anse, la ora 6, atît pentru placaj cît şi poansonul fabricantului). Dar ceea ce face acest ceas o piesă de muzeu unicat este inscripţia gravată pe spate: „Tov. D. Ştefan, pentru 20 ani de activitate în C.S.S., 09.05.70″. Ceasul a aparţinut fostului şef în Securitate David Ştefan, membru în C.S.S. (Consiliul Securităţii Statului), una dintre cele mai emblematice figuri ale şefilor de Securitate !

 

Institutul Român de Istorie Recentă (IRIR) a realizat o listă cu cadrele Securităţii din perioada 1949-1989. Coordonatorul acestui proiect este istoricul Marius Oprea, specialist în istoria Securităţii. La poziţia 93 îl găsim pe David Ştefan, care în 1981 era deja colonel, şeful Securităţii Caraş-Severin (UM 0906). Securitatea a fost, oficial, înfiinţată prin decretul nr. 221 din 30 august 1948 al Prezidiului Marii Adunări Naţionale a RPR, începînd să acţioneze după lovitura de stat din 23 august 1944, cînd Ministerul Afacerilor Interne a fost infiltrat masiv de comunişti. Securitatea a fost creată de SMERŞ, o divizie a NKVD, avînd ca misiune înlocuirea serviciilor secrete din ţările ocupate de URSS, cu structuri de tip sovietic. Abia în 1968 se înfiinţează Inspectoratul Judeţean Caraş-Severin. „Ordinul Preşedintelui Consiliului Securitãţii Statului Nr. 1.536 din 18 februarie 1968. Cu data prezentului ordin, se constituie colectivul de conducere al Inspectoratului de securitate judeţean Caraş-Severin, în următoarea componenţă: 1. lt. col. Malea P. Petru – inspector şef al inspectoratului judeţean; 2. maior David M. Ştefan – adjunctul inspectorului şef şi şef al Serviciului I; etc.”. Aşadar lt.col. Petru Malea a fost primul şef al securităţii din Caraş-Severin, secondat de Ştefan David şi Aurelian Mortoiu (ambii ajungînd ulterior în poziţia de şefi ai Securităţii). De altfel Malea îi va preda ştafeta din fruntea Securităţii judeţului Caraş-Severin lui Ştefan David, cu o scurtă intermediere a colonelului Linţu, un comunist dur, şcolit la Ştefan Gheorghiu, cel care va fi mutat la şefia Miliţiei pentru a i se face loc liber lui David. Linţu nu rezistă foarte mult pe acestă funcţie, datorită presiunilor lt.col. Ştefan David, care a simţit gustul şefiei cît a asigurat interimatul după plecarea lui Malea, aşa că Linţu nu apucă să ocupe nici doi ani acest post, fiind numit şeful Miliţiei Caraş-Severin doar pentru a i se face loc lui David.

 

David Ştefan este cea mai emblematică figură a şefilor de Securitate ai judeţului Caraş-Severin. Deşi originar din Dolj, întreaga sa carieră a avut loc în acest judeţ. S-a născut la 7 noiembrie 1932 în localitatea Segarcea, judeţul Dolj. Publicaţia „Evenimentul zilei” din 17 octombrie 2003 rezuma astfel informaţiile de la CNSAS: „Colonel Ştefan David: de foarte tînăr, la doar 25 de ani, a ajuns şeful Serviciului Raional Oraviţa, iar pînă în 1989 a avansat şi ca funcţie şi ca grad pînă la şefia Securităţii Caraş Severin. Ştefan David este cunoscut nu numai ca securist, ci şi ca senator PSM. Tănase Tăvală, colegul său de parlament, a fost anchetat de el”. În anul 1960 primeşte gradul de căpitan iar din 1968 devine adjunctul şefului securităţii. Între 1972-73 lt.col. Ştefan David asigură interimatul la conducerea IJ CS a Securităţii iar din 1974 devine şeful Securităţii pînă în anul 1985, cînd este trecut în rezervă. Nu are stare, însă, şi după 1990 intră în politică, înscriindu-se în Partidul Socialist al Muncii. În urma alegerilor din 27 septembrie 1992 PSM a intrat în parlament, cu Ştefan David senator de Caraş-Severin. La următorul scrutin din 1996, PSM nu a mai intrat în Parlament. Conducerea partidului era formată din foşti activişti ai Partidului Comunist Român, neoficial acest partid fiind considerat continuatorul PCR. Potrivit revistei secrete „Securitatea“, pe care o primeau doar ofiţerii Securităţii, conducerea ţării era mereu nemulţumită de numărul mare al trecerilor în Serbia înregistrate în Caraş-Severin. Sătul de certuri şi pentru a da exemplu, col. Ştefan David a dat un ordin draconic: toţi cei care sînt prinşi că încearcă să treacă frontiera să fie împuşcaţi, deşi legea R.S.R. de atunci nu prevedea asta. Dezvăluirea aparţine lui Doru Braia. „Securitatea a comis un şir neîntrerupt de crime. Ajunge să dau numai exemplul colonelului Ştefan David, fostul comandant al Securităţii Caraş-Severin, care a dat ordin să fie puse din 150 în 150 de metri cadavrele celor împuşcaţi pe frontiera cu Iugoslavia, pentru a da un exemplu. Aici putem vorbi de o clară profanare de cadavre, dar mai este ceva: cine a dat ordinul ca cei care încercau să treacă frontiera cu Iugoslavia să fie ucişi ? Omorîrea nu era prevăzută în lege, în cazul extrem grănicerul trebuia să tragă numai la picioare. Aşa că tot acest Ştefan David este vinovat şi de aceste crime. Cîţi au murit pe frontiera cu Iugoslavia ? În orice caz peste 1.000 de oameni!“. Întrucît pe internet s-a avut grijă să nu existe nici o fotografie cu acest personaj, chiar dacă a fost senator în legislatura 1992-1996 (nici măcar pe site-ul instituţiei Senatului nu există o fotografie, a fost ştearsă !), am descoperit în „Cartea albastră a democraţiei” şi o imagine a lui David Ştefan (vezi foto 12). Ca şef al Securităţii judeţene, David Ştefan făcea parte şi din Consiliul Securităţii Statului, organul care conducea întregul aparat al Securităţii, avînd șase direcții principale (informații interne, contrainformații economice, contraspionaj, contrainformații militare, securitate și gardă și cercetări penale).

 

Certina Kurth Freres SA a fost înfiinţată în 1888, cînd Adolf şi Alfred Kurth au deschis în Grenchen prima lor fabrică de mecanisme şi piese pentru industria orologeriei. Numele Certina a fost folosit însă pentru prima dată în 1906, cînd cei doi fraţi au decis să-şi numească ceasurile Grana, forma scurtă de la Granatus, adică numele latin al localităţii Grenchen. Abia în 1938 compania a adoptat oficial numele Certina, preluat din latinescul „certus” care însemna „garantat”, „sigur”. La început, „personalul” Certina consta din trei angajaţi care lucrau într-un atelier lipit de locuinţa familiei. În 1936, Certina a fost prima manufactură care producea un ceas digital acţionat de un mecanism cu eşapament. Pentru afişarea timpului erau folosite discuri inscripţionate cu numere, care se roteau pe rulmenţi, în detrimentul indicatoarelor clasice. În 1938 firma ajunsese deja cunoscută ca pionier al orologeriei, prin inovaţiile sale. Primul ceas de mînă a fost produs de Certina tot în 1938. Predominau ceasurile de mînă de damă, deoarece bărbaţii încă preferau ceasurile de buzunar. Pentru „performanţele excepţionale”, fondatorilor companiei li se decernează medalia de aur Milan Fair. În 1959 Hans şi Edwin Kurth şi-au propus ca obiectiv crearea unui brand de nişă, bazat pe calitate combinată cu inovaţia tehnică şi cu designul. Astfel, Certina a creat conceptul mecanismului suspendat într-o carcasă din oţel înalt aliat, pe care l-au numit DS (de la „Double Security”). Certina DS era primul ceas care rezista la şocuri produse de căderea de pînă la 6 metri (anterior standardul era de 2,2 metri). Noul Certina DS a fost luat într-o expediţie pe Himalaya de către o echipă de alpinişti care au urcat vîrful Dhaulagiri. Ceasul a rezistat la toate modificările de presiune şi altitudine. În 1971 Certina lansează modelul Biostar, primul ceas din lume care afişa bioritmurile umane. Un an mai tîrziu, la Certina lucrau 900 de oameni care produceau 600.000 de ceasuri pe an, iar fabrica era considerată cea mai modernă şi mai bine echipată fabrică de ceasuri din lume ! Deja Certina producea 375.000 de piese de ceas pe zi, utilizînd 53.000 de rubine. În 1971 familia ce deţinea brandul Certina ia decizia înţeleaptă de a se alătura General Watch Co., un sub-holding al ASUAG, în scopul de a participa la efortul comun împotriva revoluţiei quartz-ului. Restructurarea care a urmat a implicat şi abandonarea producţiei proprii de mecanisme şi spre sfîrşitul anilor ’70 operaţiunile Certina au fost mutate la Biel\ Bienne, alături de Edox şi Technos. Sub noua conducere, Certina a reuşit să-şi pastreze o parte din bastioane. După fuziunea celor două mari conglomerate, SSIH şi ASUAG, Certina împreună cu Mido şi Tissot au devenit membre ale unei noi entităţi cu sediul în Le Locle.

 

Ceasul provine din colecţia personală şi funcţionează la secundă. Se livrează cu cureaua de prezentare, iar transportul cade în sarcina cumpărătorului. Pentru acest ceas puteţi alege o frumoasă curea din piele autentică de struţ, şarpe sau viţel (găsiţi curele pentru ceas la secţiunea „curele piele”), 100% handmade. Alte accesorii pentru ceasuri găsiţi la secţiunile „perniţe” şi „cutii”.

 

Atenţie: feriţi ceasul de lovituri sau şocuri mecanice puternice. Deşi are un mecanism solid cu amortizoare la balansier, este totuşi doar un ceas ! Feriţi ceasul de apă şi atmosfere umede, acide. Chiar dacă are garnituri de etanşare, în timp acestea slăbesc cîte puţin. Evitaţi apropierea de cîmpuri (electro)magnetice intense. Spirala balansierului este sensibilă, putînd rămîne cu un slab magnetism care îi perturbă funcţionarea. Periodic, la 4-5 ani, e bine să-i faceţi o nouă revizie la ceasornicar. Chiar şi cel mai bun ulei se degradează în timpul unei funcţionări mecanice îndelungate.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *