Acest ceas Enicar, o marcă mai rar întîlnită pe piaţa ceasurilor vintage, este echipat cu un mecanism A. Michel 390 cu 15 rubine şi secundar periferic, fabricat aproximativ în anii ’50 (posibil chiar în 1945, după caracteristicile mecanismului !). Acest mecanism este modificat din mecanismul Felsa 390 şi a echipat şi modele de Favre-Leuba sau Mido, calibrul 1200A de la Mido fiind dezvoltat tot pe baza acestui mecanism. Ceasul are diametrul de 37 mm şi distanţa între anse de 18 mm, iar mecanismul are 26,6 mm diametru şi 3,85 mm înălţime. Balansierul prevăzut cu şuruburi de compensare bate cu 18.000 de alternanţe pe oră, iar arcul motor asigură, complet armat, o rezervă de putere de 45 de ore. Cadranul cu indecşi şi indicatoare aurii este în stare foarte bună, iar remontoarul şi carcasa cu anse fancy lugs sînt şi ele în stare foarte bună. Capacul spate, din oţel, cu seria 1201, este ca nou. Toate piesele sînt cele originale.
Manufactura elveţiană Enicar a fost fondată în 1913 de către Ariste Racine şi soţia sa, Emma Blatt, cu sediul în Rue du Crêt 24, La Chaux-de-Fonds. Pentru că marca „Racine” era deja înregistrată de către Jules Racine, Ariste a folosit o anagramă pentru noua companie şi a înregistrat numele Enicar, un brand atemporal recunoscut pentru calitatea sa vreme de aproape 100 de ani. Emblema mărcii este planeta Saturn. Ariste Racine este primul fabricant elveţian care, în 1914, a utilizat radiul ca o modalitate de a face indicatoarele şi chiar cadranele vizibile în întuneric. De aceea sînt extrem de rare ceasurile Enicar din perioada de dinainte de anii ’40 al căror cadran arată foarte bine, deoarece radiul „arde” cu timpul atît vopseaua cît şi metalul. După un succes fulminant încă de la lansare, manufactura îşi mută sediul la Lengnau, unde începe să producă propriile mecanisme şi lansează o linie de ceasuri militare foarte robuste. Pe la mijlocul anilor ’40 Enicar dezvoltă primul său cronograf, iar în anii ’60-’70 produce propriile mecanisme automatice, Rubirotor. Unul dintre cele mai de succes modele ale sale, Sherpa (o analogie la neobişnuita încredere şi rezistenţă a transportatorilor locali de materiale pentru expediţiile pe Everest), a fost botezat astfel cu ocazia expediţiei din 1956 pe Himalaya, cînd toţi membri echipei au purtat la mînă ceasuri Enicar. Odată cu lansarea acestui model, pentru Enicar a început o perioadă de aur. În 1957 compania ţinea prima pagină a ziarelor cu un cronometru ataşat la cîrma navei Mayflower II, care a traversat Atlanticul în 50 de zile (vezi foto 12). Ceasul a supravieţuit oricăror încercări. În acelaşi an compania a adoptat sloganul „Precision time in space, on the earth and over the seas”. În 1958, Stirling Moss, unul dintre cei mai mari piloţi britanici de Formula 1, împreună cu australianul Ken Rosewall, unul dintre cei mai mari jucători de tenis ai momentului, au devenit imaginea Enicar. Manufactura a fost una dintre marile succese ale orologeriei elveţiene. Încercînd să supravieţuiască exploziei de ceasuri ieftine cu quartz fabricate în Asia, a intrat în cele din urmă în faliment în 1988.
Fabrica de mecanisme A. Michel S.A., cu sediul în Grenchen, înregistrează primele brevete pentru componente de mecanisme de ceas şi tehnologii de fabricaţie în 1916. Peste cîţiva ani, în 1923, începea producţie de eboşe şi ceasuri sub marca Favoris, pentru ca în 1925 să se alăture conglomeratului Ebauche SA ca fabricant de mecanisme. Ultima activitate cunoscută are loc în 1974.
Ceasul provine din colecţia personală şi este într-o condiţie tehnică şi estetică excelentă. Funcţionează la secundă. Se livrează cu cureaua de prezentare, iar transportul cade în sarcina cumpărătorului. Alte accesorii pentru ceasuri găsiţi la secţiunile „perniţe” şi „cutii ceasuri”.
Atenţie: feriţi ceasul de lovituri sau şocuri mecanice puternice. Deşi are un mecanism solid cu amortizoare la balansier, este totuşi doar un ceas ! Feriţi ceasul de apă şi atmosfere umede, acide. Chiar dacă are garnituri de etanşare, în timp acestea slăbesc cîte puţin. Evitaţi apropierea de cîmpuri (electro)magnetice intense. Spirala balansierului este sensibilă, putînd rămîne cu un slab magnetism care îi perturbă funcţionarea. Periodic, la 4-5 ani, e bine să-i faceţi o nouă revizie la ceasornicar. Chiar şi cel mai bun ulei se degradează în timpul unei funcţionări mecanice îndelungate.
