Acest ceas Wostok Komandirskie, este echipat cu un mecanism 2416 B cu 31 de rubine, secundar central şi calendar. Ceasul are diametrul de 43 mm, grosimea totală de 15 mm şi distanţa între anse de 18 mm, iar mecanismul are diametrul de 24 mm şi înălţimea de 5,5 mm. Balansierul prevăzut cu amortizoare antişoc Aera, de construcţie sovietică, execută 19.800 de alternanţe pe oră, iar arcul motor asigură, complet încărcat, o rezervă de mers de 40 de ore. Acest mecanism are o particularitate interesantă: armarea se face cu ajutorul a două roţi suplimentare (foto 6, săgeţile galbenă şi roşie) fixate de un fel de microregulator, de fapt două lamele elastice prinse la un capăt în puntea roţilor (foto 6, săgeata albastră). Carcasa masivă, cu bezel bidirecţional, este cromată. Remontoarul este înfiletabil, pentru protecţie contra apei. Capacul spate, cu garnitura de etanşare originală, este pe filet, gravat cu silueta unui delfin ţîşnid din valuri la răsăritul soarelui. Cadranul negru este decorat cu steaua roşie (simbolul armatei sovietice) şi cu o tematică aeronautică: una dintre cele mai faimoase şi spectaculoase acrobaţii aeriene, Cobra lui Pugaciov, executată de trei avioane Suhoi-27. Indicatoarele şi indecşii orari sînt marcate cu fosfor, în stare perfectă (vezi foto 8).
Una dintre cele mai faimoase şi spectaculoase acrobaţii aeriene, Cobra lui Pugaciov, a fost realizată pentru prima dată în public în 1989, la show-ul aviatic de la Le Bourget, de pilotul rus Viktor Pugaciov, devenit ulterior erou al URSS. Spectatorii, cînd au văzut cum avionul Su-27 s-a oprit pur şisimplu în aer, cu vîrful în sus, și s-a înclinat înainte cu 110°, s-au speriat, crezînd că avionul sovietic are probleme tehnice și va cădea pe pămînt. Pilotul şi-a continuat însă zborul, această manevră fiind denumită după el, deşi nu era inventată de el. Denumirea vine de la faptul că avionul, în momentul culminant al manevrei, seamănă cu o cobră ce se pregătește să lanseze un atac.
