
Ceasul Orex prezentat aici este echipat cu un mecanism rar întîlnit la ceasurile Orex, un KALIBER 13 de la producătorul est-german Ruhla, folosit la începuturile mărcii, cînd încă nu se stabilise definitiv furnizorul oficial de mecanisme pentru ceasurile Orex (iniţial au fost vizaţi Sandoz, Lanco şi Ruhla, dar în cele din urmă a fost aleasă firma chineză Sea Gull !). Acest tip de mecanism are secundar central şi calendar, data fiind cu setare rapidă prin tragerea remontoarului în poziţia 1 şi rotirea acestuia înainte sau înapoi ! O altă particularitate a acestui mecanism este funcţia de hack (la tragerea remontoarului în poziţia 2, pentru setarea orei, secundarul se opreşte şi el, pentru o mai bună acurateţe în potrivirea orei), inexistentă la alte tipuri de mecanisme quartz din acea perioadă ! De altfel, KALIBER 13 este rar întîlnit astăzi, numai mecanismul în stare de funcţionare fiind evaluat la circa 50 de euro. Ceasul are dimensiunile de 32×36 mm şi distanţa între anse de 18 mm, iar mecanismul are 11½ linii şi înălţimea de 5,2 mm. Capacul spate din inox are gravată manual seria 32063 (la primele serii de Orex-uri, neavînd o maşină specială pentru această operaţie, fabrica a angajat special cîteva persoane care gravau MANUAL capacul spate cu numărul de serie !). Un ceas cu o simbolistică aparte, reminiscenţă a unei epoci apuse. Şi pentru a face lucrurile şi mai interesante, ceasul se vinde însoţit de cutia originală Orex. Ceea ce este mai important şi mai preţios sînt însă „actele” ceasului: „instrucţiunile de folosire” bătute la maşina de scris şi însoţite de o schiţă rudimentară, „bonul fiscal” model comunist (care conţine modelul, seria, data 5-09-1990 şi preţul) şi „certificatul de garanţie” nr. 71 cu ştampila I.C.S. Victoria din str. Popa Lazăr (pe certificat este trecută seria ceasului, aceeaşi ca pe capacul spate şi bon). Acest model costa, la vremea respectivă, 555 de lei, adică echivalentul a o treime din salariul unui muncitor obişnuit !
Istoria ceasurilor de mînă româneşti Orex (de la: „ORa EXactă”) începe la Crăciunul anului 1978, în 26 decembrie, cînd Nicolae Ceauşescu a făcut o vizită de lucru la Întreprinderea de Mecanică Fină din Bucureşti…….>