Acest ceas Certina este o raritate datorită inscripţiei de pe capacul spate: el a aparţinut unuia dintre şefii Securităţii comuniste, David Ştefan. Ceasul este echipat cu un mecanism Certina 28-10 cu 17 rubine şi secundar periferic, fiind fabricat în 1969. Ceasul are diametrul de 36 mm şi distanţa între anse de 18 mm, iar diametrul mecanismului este de 28 mm şi înălţimea de 3,75 mm, fapt care îl încadrează în categoria mecanismelor plate. Balansierul lis din Glucydur, prevăzut cu amortizoare Incabloc, bate cu 19.800 de alternanţe pe oră, iar arcul motor asigură, complet încărcat, o rezervă de mers de 46 de ore. Capacul spate, din oţel, în stare foarte bună (vezi foto 10, modul cum se reflectă literele în suprafaţa ca de oglindă a capacului) este marcat pe interior cu numele mărcii iar la exterior are gravate seriile 7006 197 \ 7535825. Remontoarul este cel original. Cadranul este NOS, cu indecşi orari şi indicatoare aurii, în ton cu carcasa impecabilă, placată cu 20 de microni de aur (ştanţă între anse, la ora 6, atît pentru placaj cît şi poansonul fabricantului). Dar ceea ce face acest ceas o piesă de muzeu unicat este inscripţia gravată pe spate: „Tov. D. Ştefan, pentru 20 ani de activitate în C.S.S., 09.05.70”. Ceasul a aparţinut fostului şef în Securitate David Ştefan, membru în C.S.S. (Consiliul Securităţii Statului), una dintre cele mai emblematice figuri ale şefilor de Securitate !
David Ştefan este cea mai emblematică figură a şefilor de Securitate ai judeţului Caraş-Severin. Deşi originar din Dolj, întreaga sa carieră a avut loc în acest judeţ. S-a născut la 7 noiembrie 1932 în localitatea Segarcea, judeţul Dolj. Publicaţia „Evenimentul zilei” din 17 octombrie 2003 rezuma astfel informaţiile de la CNSAS: „Colonel Ştefan David: de foarte tînăr, la doar 25 de ani, a ajuns şeful Serviciului Raional Oraviţa, iar pînă în 1989 a avansat şi ca funcţie şi ca grad pînă la şefia Securităţii Caraş Severin. Ştefan David este cunoscut nu numai ca securist, ci şi ca senator PSM. Tănase Tăvală, colegul său de parlament, a fost anchetat de el”. În anul 1960 primeşte gradul de căpitan iar din 1968 devine adjunctul şefului securităţii. Între 1972-73 lt.col. Ştefan David asigură interimatul la conducerea IJ CS a Securităţii iar din 1974 devine şeful Securităţii pînă în anul 1985, cînd este trecut în rezervă. Nu are stare, însă, şi după 1990 intră în politică, înscriindu-se în Partidul Socialist al Muncii. În urma alegerilor din 27 septembrie 1992 PSM a intrat în parlament, cu Ştefan David senator de Caraş-Severin. La următorul scrutin din 1996, PSM nu a mai intrat în Parlament. Conducerea partidului era formată din foşti activişti ai Partidului Comunist Român, neoficial acest partid fiind considerat continuatorul PCR. Potrivit revistei secrete „Securitatea“, pe care o primeau doar ofiţerii Securităţii, conducerea ţării era mereu nemulţumită de numărul mare al trecerilor în Serbia înregistrate în Caraş-Severin. Sătul de certuri şi pentru a da exemplu, col. Ştefan David a dat un ordin draconic: toţi cei care sînt prinşi că încearcă să treacă frontiera să fie împuşcaţi, deşi legea R.S.R. de atunci nu prevedea asta. Dezvăluirea aparţine lui Doru Braia. „Securitatea a comis un şir neîntrerupt de crime. Ajunge să dau numai exemplul colonelului Ştefan David, fostul comandant al Securităţii Caraş-Severin, care a dat ordin să fie puse din 150 în 150 de metri cadavrele celor împuşcaţi pe frontiera cu Iugoslavia, pentru a da un exemplu. Aici putem vorbi de o clară profanare de cadavre, dar mai este ceva: cine a dat ordinul ca cei care încercau să treacă frontiera cu Iugoslavia să fie ucişi ? Omorîrea nu era prevăzută în lege, în cazul extrem grănicerul trebuia să tragă numai la picioare. Aşa că tot acest Ştefan David este vinovat şi de aceste crime. Cîţi au murit pe frontiera cu Iugoslavia ? În orice caz peste 1.000 de oameni!“. Întrucît pe internet s-a avut grijă să nu existe nici o fotografie cu acest personaj, chiar dacă a fost senator în legislatura 1992-1996 (nici măcar pe site-ul instituţiei Senatului nu există o fotografie, a fost ştearsă !), am descoperit în „Cartea albastră a democraţiei” şi o imagine a lui David Ştefan (vezi foto 12). Ca şef al Securităţii judeţene, David Ştefan făcea parte şi din Consiliul Securităţii Statului, organul care conducea întregul aparat al Securităţii, avînd șase direcții principale (informații interne, contrainformații economice, contraspionaj, contrainformații militare, securitate și gardă și cercetări penale).
5.400 lei