Acest ceas GUB Glashütte Stossgesichert, fabricat în fosta RDG şi marcat corespunzător în acest sens, este echipat cu un mecanism Glashütte 69.1 avînd 17 rubine, secundar central şi calendar, fabricat în anii ’60. Spre deosebire de alte mecanisme, discul calendarului este fixat cu şuruburi. Acest tip de mecanism a fost fabricat între anii 1960 şi 1971, într-un număr total de 411.750 de exemplare. Mecanismul nu are o eboşă tipică de 3/4, şi există o singură punte pentru întregul tren de roţi. Există însă un pod suplimentar între a 3-a şi a 4-a roată. Fiind un mecanism cu secundar central direct, a 2-a şi a 4-a roată sînt suprapuse, în centru, motiv pentru care a 3-a roată are un pinion lung care ajunge jos prin podul suplimentar sub care se află a 4-a roată. Ceasul are diametrul de 36 mm şi distanţa între anse de 18 mm, iar mecanismul are diametrul de 28,6 mm şi înălţimea de 4,55 mm. Balansierul de tip lis prevăzut cu amortizoare produse in house de Glashütte efectuează 18.000 de bătăi pe oră. Resortul asigură, complet armat, o rezervă de putere de 41 de ore. Carcasa (placată cu aur – ştanţă pe capacul spate şi între anse la ora 6), geamul, remontoarul şi capacul spate sînt în stare bună. Toate componentele sînt cele originale. Cadranul este, de asemenea, în stare foarte bună, cu toate inscripţiile intacte şi marcat „Made in Germany” la ora 6. Capacul spate are seria 135697. Un ceas rar întîlnit astăzi.
Este uimitor cum în întreaga Elveţie, în care definiţia „de dicţionar” a unei manufacturi orologere părea să fie doar Patek Philippe, un nume nou şi-a arogat din plin meritul de a fi devenit a doua casă orologeră ca importanţă: Glashütte, situată însă nu în Elveţia ci în Germania, în orăşelul saxon cu acelaşi nume. Totul a început în 1845, cînd Ferdinand Adolph Lange (care își va cîștiga mai târziu faima cu firma sa proprie, A.Lange & Söhne) şi Gustav B. Gutkaes deschid primul atelier în Glashütte. Curînd li s-au alăturat şi alţi pionieri (Moritz Grossman, Julius Assmann și Adolf Schneider) şi, de-a lungul a mai multe decenii, Glashütte a devenit unul dintre centrele mondiale ale orologeriei. Dar anii de prosperitate s-au sfîrşit odată cu primul război mondial, urmat de criza economică din anii ’20. În 1921, manufactura înregistrează marca „Fabrica germană de ceasuri precise Glashütte”, pentru a se proteja de falsurile fabricate în Swartzwald şi… Elveţia. După cel de-al Doilea Război Mondial, regimul socialist a naţionalizat toate fabricile de ceasuri şi le-a unificat în 1951 sub un singur nume, VEB Glashütter Uhrenbetriebe (GUB). Din acest moment, bogata istorie a Glashütte a fost întreruptă pentru mulţi ani, controlul socialist fiind înlocuit de comisii militare. Trebuie totuşi remarcate două avantaje importante ale unificării tuturor fabricilor: achiziţia unor specialişti de mare valoare care lucrau fiecare separat în diverse ateliere, astfel manufactura păstrîndu-şi măiestria, cunoştinţele şi experienţa, lucruri care erau adevărata putere a fostelor manufacturi din Glashütte. Trebuie amintit cum conglomeratul est-german GUB a inclus chiar şi A. Lange & Söhne (companie fondată în 1845 şi deţinută în prezent de grupul Richemont). În anii ’60 şi ’70 au apărut ceasurile cu quartz iar industria ceasurilor mecanice elveţiene şi germane aproape şi-a încheiat existenţa, în Franţa dispărînd complet. Glashütte a continuat să se dezvolte fabricînd ceasuri ieftine, dar mecanice. Datorită lipsei de valută forte în ţările socialiste, în Germania de Est toate piesele se fabricau pe plan local. În 1994, prin privatizarea GUB ia naştere compania de lux în domeniul orologeriei germane Glashütte Original, al cărei fondator, creatorul de mecanisme Heinz Pfifer, visa să creeze un centru de elită în domeniul orologeriei. Cu toate că mecanismele produse de GUB erau de o simplitate şi o eficienţă dezarmante, ceasornicarii companiei şi-au păstrat abilităţile pentru dezvoltarea a noi, elegante şi complicate mecanisme. Prin cumpărarea fostului GUB, Pfifer a achiziţionat şi această nepreţuită experienţă. Astfel, Pfifer a decis imediat publicul ţintă al noii companii: cei interesaţi de mecanisme ! De atunci, Glashütte a produs zeci de calibre proprii fiind una dintre puţinele companii orologere care îşi produce propriile mecanisme.
Ceasul arată şi funcţionează foarte bine pentru vîrsta lui. Se livrează cu cureaua de prezentare, iar transportul cade în sarcina cumpărătorului. Alte accesorii pentru ceasuri găsiţi la secţiunile „curele”, „perniţe” şi „cutii”.
Atenţie: feriţi ceasul de lovituri sau şocuri mecanice puternice. Deşi are un mecanism solid cu amortizoare la balansier, este totuşi doar un ceas ! Feriţi ceasul de apă şi atmosfere umede, acide. Chiar dacă are garnituri de etanşare, în timp acestea slăbesc cîte puţin. Evitaţi apropierea de cîmpuri (electro)magnetice intense. Spirala balansierului este sensibilă, putînd rămîne cu un slab magnetism care îi perturbă funcţionarea. Periodic, la 4-5 ani, e bine să-i faceţi o nouă revizie la ceasornicar. Chiar şi cel mai bun ulei se degradează în timpul unei funcţionări mecanice îndelungate.
